Pe 25 februarie 2026, vicepreședintele Volonteurope, Constantin Dedu, s-a adresat Comisiei pentru Cultură și Educație (CULT) a Parlamentului European în cadrul unei consultări a părților interesate privind viitorul program Erasmus+ pentru perioada 2028-2034, prezentând argumente convingătoare în favoarea voluntariatului ca piatră de temelie a democrației europene.
Sesiunea a reunit organizații ale societății civile din întreaga Europă pentru a împărtăși viziunea lor asupra următoarei generații a programului emblematic al UE. Vorbind în numele rețelei noastre și însoțit de o delegație formată din Maggie Bailey (Secretariatul Volonteurope), Françoise Kemajou (Pour la Solidarité), Tanya Bacle (Dynamo International) și Nouna Bonte (Het Beroepenhuis, Gent), Constantin Dedu s-a bazat pe peste douăzeci de ani de experiență pentru a transmite un mesaj ancorat atât în convingerile personale, cât și în expertiza colectivă.
Începând cu povestea începutului carierei sale ca profesor de istorie în România rurală, Dedu a descris modul în care el și colegii săi au fondat Asociația Imago Mundi — o organizație creată de profesori și tineri din comunități rurale, care de atunci a permis sutelor de tineri români să acceseze oportunitățile oferite de programele „Youth in Action” și Erasmus+, care altfel ar fi fost complet inaccesibile. În numele ONG-urilor din întreaga Europă, Dedu a prezentat patru recomandări concrete pentru următorul program.
Voluntariatul ca cetățenie activă, nu doar ca angajabilitate. Noul program Erasmus+ trebuie să depășească piața muncii pentru a promova implicarea europeană, educația adulților și cetățenia activă. Educația non-formală, oferită prin intermediul unor căi europene precum voluntariatul, este cea care construiește identitatea europeană și reziliența democratică. Activitățile de voluntariat pe termen lung în străinătate ar trebui să fie bine planificate, să aibă un scop precis și să se bazeze pe justiție socială, cu pregătire adecvată înainte de plecare și măsuri de protecție corespunzătoare.
Incluziune reală, nu incluziune declarată. Prea des, tinerii cei mai defavorizați sunt cei care nu au acces la aceste oportunități. Prin urmare, sunt necesare mecanisme financiare concrete pentru a sprijini tinerii care provin din medii defavorizate, astfel încât „Să nu lăsăm pe nimeni în urmă” să devină o linie bugetară, nu un slogan.
Protejarea autonomiei voluntariatului în cadrul programului. Deși integrarea Corpului European de Solidaritate în Erasmus+ reprezintă o oportunitate, ea implică și un risc serios. Dacă voluntariatul și activitățile pentru tineret își pierd vizibilitatea, autonomia și finanțarea, ele riscă să fie absorbite de învățământul superior, care deține deja aproape 70% din buget. Volonteurope a solicitat Comisiei CULT să stabilească alocări protejate pentru tineret și voluntariat.
Investirea în organizațiile care fac Erasmus+ să funcționeze pe teren. Citând Gemeinsam leben und lernen in Europa, o mică organizație non-guvernamentală din Passau, Germania, Constantin a transmis mesajul acesteia: mențineți accesibilitatea finanțării, reduceți obstacolele birocratice și asigurați-vă că micile organizații de voluntariat la nivel local pot participa în continuare, deoarece aceste organizații sunt cele care răspund nevoilor reale și au un impact real.
Constantin a încheiat prin a recunoaște alinierea Volonteurope la Lifelong Learning Platform and Social Platform și prin a reaminti deputaților europeni că, în acest An Internațional al Voluntarilor, următorul program Erasmus+ trebuie să le ofere cu adevărat putere celor care își dedică timpul, energia și pasiunea pentru a construi o Europă mai bună.
„Pentru că voluntariatul nu este o linie pe un CV – este democrația în acțiune.”
Mai jos este atașat discursul lui Constantin Dedu – Vicepreședinte Volonteurope.
