În octombrie 2024, o serie de mese rotunde desfășurate în Argeș, România, a reunit copii și reprezentanți ai instituțiilor locale pentru a explora impactul pandemiei COVID-19 asupra drepturilor, educației și bunăstării copiilor. Organizate ca parte a proiectului CLAP – Children’s Rights Awareness and Participation addressing emerging needs in the Covid-19 pandemic, aceste discuții au avut scopul de a identifica atât provocările unice cu care s-au confruntat copiii, cât și abilitățile și reziliența pe care le-au dezvoltat în perioada pandemiei. Printre participanți s-au numărat psihologi de la Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Argeș, lideri educaționali de la Școala Gimnazială Mircea cel Bătrân, reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Județean Argeș (ISJ Argeș) și copiii înșiși. Împreună, aceștia au lucrat pentru a identifica modalități specifice de a sprijini dezvoltarea și sănătatea mentală a copiilor, adaptându-se astfel la noile realități post-pandemice.
Prima masă rotundă s-a concentrat pe efectele profunde pe care pandemia le-a avut asupra drepturilor și vieților de zi cu zi ale copiilor. În această sesiune, copiii au fost încurajați să împărtășească deschis experiențele și dificultățile cu care s-au confruntat în această perioadă fără precedent. Mulți au vorbit despre sentimentele de izolare cauzate de interacțiunile sociale limitate, rezultat direct al restricțiilor impuse. Copiii au descris cum absența contactului față în față cu prietenii și familia i-a făcut să se simtă deconectați și emoțional afectați. Accesul la educație a fost o altă provocare majoră, în condițiile în care învățarea online a adus noi obstacole. Fără sprijinul tradițional față în față, elevii s-au confruntat cu resurse limitate și au simțit un gol în ghidajul educațional, în special cei care aveau dificultăți în a accesa instrumentele digitale necesare. Aceste probleme au evidențiat inegalități semnificative în accesul la resurse digitale în rândul diverselor categorii de elevi.
Un alt aspect important discutat a fost scăderea activităților fizice, întrucât restricțiile pandemice i-au împiedicat pe copii să participe la sporturi în aer liber și la evenimente recreative. Lipsa activităților fizice, combinată cu izolarea socială, a avut un impact negativ asupra sănătății fizice și a stării de bine emoționale. În plus, mulți copii au exprimat că aceste schimbări drastice le-au adus anxietate, stres și singurătate, în timp ce se confruntau cu incertitudinile din jur. Pentru unii, tranziția către învățarea la distanță și sprijinul redus a dus la intensificarea problemelor de sănătate mentală, subliniind nevoia de resurse psihologice adaptate experiențelor specifice ale tinerilor în pandemie.
A doua masă rotundă a oferit copiilor oportunitatea de a împărtăși aspectele pozitive și noile abilități dezvoltate în perioada pandemiei. În mijlocul dificultăților, mulți copii au găsit oportunități de creștere personală și descoperire de sine. Unii participanți au subliniat beneficiul petrecerii unui timp mai mare alături de familie, în special cei din zonele rurale, unde au putut să se bucure de activități în aer liber, precum grădinăritul și îngrijirea animalelor. Aceste activități le-au permis să se conecteze cu natura și să se implice în experiențe practice, atât satisfăcătoare, cât și educative.
De asemenea, perioada pandemiei a servit ca un catalizator pentru alfabetizarea digitală în rândul copiilor. Odată cu mutarea școlii și a interacțiunilor sociale online, mulți participanți au raportat o îmbunătățire semnificativă a competențelor digitale. Au devenit rapid pricepuți în utilizarea platformelor educaționale, înțelegerea siguranței online și gestionarea resurselor de pe internet—abilități care, fără îndoială, le vor fi utile în viitor. Această schimbare i-a încurajat, de asemenea, să-și exploreze interesele creative și să urmeze învățarea autodirijată, având mai multă autonomie pentru a explora proiecte personale în afara curriculumului tradițional. Fie că a fost vorba despre învățarea unui instrument, practicarea artei sau urmărirea unor tutoriale online, aceste activități i-au ajutat pe copii să se adapteze la noua realitate și să găsească bucurie în mijlocul provocărilor.
Pentru a aborda problemele evidențiate în aceste discuții, instituțiile implicate au stabilit mai multe puncte de acțiune destinate sprijinirii dezvoltării continue și bunăstării copiilor. În primul rând, reprezentanții instituțiilor prezente au discutat despre importanța extinderii resurselor de sănătate mentală destinate copiilor, recunoscând că accesul la suport psihologic este crucial, mai ales în momente de criză. Un alt punct s-a axat pe accesul digital; odată ce disparitățile în accesul la învățarea online au devenit evidente, reprezentanții au pus în discuție căutarea de parteneriate cu furnizorii locali de tehnologie pentru a îmbunătăți accesul digital pentru familiile cu resurse limitate. În plus, au fost aduse în discuție modalități de a integra mai multe activități fizice și în aer liber în curriculum-ul școlar, recunoscând că o abordare echilibrată a bunăstării mentale și fizice este esențială pentru recuperarea post-pandemică.
Discuțiile la mesele rotunde au subliniat impactul complex al pandemiei asupra copiilor din Argeș, dezvăluind atât provocările, cât și reziliența tinerilor în fața unor circumstanțe fără precedent. Relatările sincere ale copiilor despre izolare, dificultăți educaționale și probleme de sănătate mentală le-au oferit participanților adulți o înțelegere mai profundă a dificultăților întâmpinate de copii. În același timp, adaptabilitatea și optimismul copiilor au ieșit la iveală pe măsură ce aceștia au împărtășit povești despre abilități noi, legături familiale și activități creative. Aceste discuții au fost o mărturie a forței și rezilienței tinerilor, punând bazele pentru ca instituțiile locale să sprijine activ drepturile, dezvoltarea și bunăstarea copiilor într-o lume post-pandemică.
