Povestește-ne cum ai aflat despre Imago și ce te-a făcut să vrei să faci parte din echipă.  De Imago am aflat fix când a luat naștere. Am avut șansa să fiu printre primii beneficiari ai proiectelor sau mai bine zis a proiectului, căci pe atunci erau făcute pe rând. Încă nu era conturată o strategie sau vreun plan de dezvoltare, nu exista o echipă de management în adevăratul sens al cuvântului, nu era încă definit nonformalul în viața elevilor, ci organizația funcționa din entuziasmul, dedicarea si dorința sinceră a unor tineri profesori care și-au propus să ducă niște copii acolo unde mai mult ca sigur nu puteau ajunge. Își doreau și au făcut tot posibilul să ofere șanse la educație și dezvoltare unor tineri ce inițial aveau majoritatea orizonturilor de dezvoltare limitate. Imago s-a născut la mine în școală, într-o comună absolut banală de care nu s-a auzit prea multe, unde nu aveai unde să chiulești pentru că era imposibil să nu fii observat de cineva, o școală ce avea toaleta în curte, o comunitate ce nu promitea și nu ieșea în evidență cu nimic, un sistem ce nu-ți garanta succesul, dar cu oameni frumoși. Ei bine, când cineva, într-un astfel de mediu, vine și îți prezintă o oportunitate, nu prea ai cum s-o ratezi, chiar dacă nu prea știi cum să-i cântărești beneficiile. Acea oportunitate a fost Imago, un ONG care punea tinerii în rolul principal și reușea să îi aprecieze, nu prin note și calificative, ci prin zâmbete, prin faptul că li se oferea ocazia să se exprime, să contribuie și cel mai mult să fie ei înșiși și să nu deranjeze. Acest lucru m-a făcut să merg mai departe cu Imago Mundi și să vreau să fac parte din echipă.

Un proiect / o activitate de care îți aduci aminte cu mare plăcere. De ce? Evident că în momentul ăsta îmi trec prin cap toate experiențele și cu sinceritate, mărturisesc că nu știu la care să mă opresc. Sunt sute de activități și zeci de proiecte de care îmi aduc aminte cu plăcere, dar ca să răspund la întrebare mă voi opri la ocazia pe care am avut-o, ca de-a lungul timpului să mă reîntorc în școala unde am învățat și să reușesc să dau mai departe colegilor mei mai mici, ceea ce odată mi-a fost transmis și mie. Există o satisfacție interioară enormă să știi că poți contribui, câtusi de puțin, în educația și dezvoltarea altora.

Cum te-a schimbat experiența Imago?  Din punct de vedere educațional, Imago a venit ca o alternativă la neimportantele materii din scoală de care te lovești fie că vrei, fie că nu, cum ar fi: ora de muzică, ora de desen, ora de educație civică, ora de educație antreprenorială, ora de cum să-ti deschizi o afacere, ora de dans, ora de istorie recenta, ora de dezvoltare personală, ora de politică, ora de cum sa stai la coadă și să-ți platesti taxele la stat, ora de cum să relaționezi cu oamenii, ora de cum să dai importanță gesturilor mici, ora de cum sa apreciezi un om, ora de cum să fii sincer, dar și ora de management, ora de leadership sau ora de comunicare….. Mmm, nu prea există orele astea prin scoală sau puținele care există sunt rar predate cu interes și….. și mai rar au vreun efect asupra elevului. Ei bine, Imago reușeste să-ți predea lucrurile astea fară să îți dai seama uneori și într-un mod super aplicat. Cam în felul ăsta m-a “afectat” pe mine Imago, mi-a cam “sacrificat” anii de școală…pentru niste lucruri neimportante

Cum ți-a folosit, mai târziu, experiența Imago pe plan personal și profesional? Au existat proiecte la Imago și oameni în Imago care au avut drept țintă dezvoltarea noastră, a voluntarilor sau a participanților, atât din punct de vedere personal, cât și profesional.

Când vine vorba de partea personală, principalul lucru pe care mi l-am însușit este să fii corect și să ai respect pentru toți cei din jurul tău. În același timp, am deprins capacitatea de a asculta toate părerile și de a oferi un feedback constructiv de fiecare dată, fără a judeca.

Dacă vorbim de partea profesională, experiența de la Imago a fost baza de la care am pornit. Aici am deprins tehnici de comunicare, de management și de organizare. Simplul fapt că ai ocazia și ți se oferă încrederea că tu poți să organizezi o activitate, se transpune în activitatea ta de mai apoi.

Ți se formează principii și cel mai important ți se dezvoltă încrederea în tine. Ulterior am urmat … bine, am început o facultate de management și antreprenoriat, care, mi-a dovedit că baza informatică de care dispunea și toate lucrările practice și proiectele nu au nicio relevanță cand vine vorba de orice activitate profesională ulterioară facultății. Am fost dezamagit și pe parcurs mi-am pierdut interesul, în schimb ceea ce am dobândit la Imago încă e sustenabil.

Cu ce te ocupi în prezent?  Am încercat de toate. Ce-i drept, multă vreme nu prea am știut ce-mi place. Am schimbat o grămadă de domenii, am lucrat și într-o multinațională puțin, ce-i drept, nu prea mi-a plăcut. Am lucrat și în vânzări, în construcții, în HR, chiar și în optică medicală. De doi ani lucrez în transport și de câteva luni manageriez o firmă de transport. Sunt dezamăgit într-un fel de modalitatea mea de a-mi găsi drumul în viață, încercând o grămadă de variante, însă ce pot să spun este că oriunde am lucrat am putut să aplic și să aprofundez bagajul cu care am plecat de la Imago.

De ce ai recomanda tinerilor voluntariatul?  Aș putea să enumăr acum o grămadă de beneficii, pe care sunt convins că le știți, însă voluntariatul mai vine cu ceva. Vine cu momente frumoase, cu prietenii, cu situații în care niciodată nu vei mai putea fi pus și care te vor face să realizezi ce e cu adevărat important în viață.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s